SCRISOARE CĂTRE THEODORA sau DESPRE ULTIMUL ROL AL LUI TONI TECUCEANU

SCRISOARE CĂTRE THEODORA (1) sau DESPRE ULTIMUL ROL AL LUI TONI TECUCEANU

Draga mea, îţi făceai probleme că mama ta a fost vaccinată împotriva gripei porcine fără să ceară, din zelul şi graba doctoriţei. Se mai întâmplă. Dar viaţa şi moartea, boala şi sănătatea nu stau nici într-un banal virus şi nici în vaccinare. Iar Cel care are puterea de a transforma apa în vin, poate face şi dintr-un vaccin periculos o apă de ploaie. Să ne ierte Dumnezeu de afrontul pe care I l-am făcut prin frica de o banală gripă, fie ea şi porcină. Dumnezeu nu a creat frica. Ea este semnul omului căzut. Doar el are teamă de boală şi moarte.

Sunt atâţia oameni care lucrează în mediu toxic, dar nu toţi se îmbolnăvesc. Medicii şi cadrele medicale vin zilnic în contact cu o mulţime de microbi purtaţi de bolile pacienţilor. Dar nu se îmbolnăvesc nici ei şi nici cei din familia lor, deşi contactul cu agenţii patogeni este permanent şi direct. Arheologii cercetează sute şi mii de morminte istorice. Niciunul nu a păţit niciodată nimic. Sunt o mulţime de profesii cu risc crescut de contaminare şi totuşi oamenii nu fac mai mult decât bolile specifice constituţiei lor. Omul, creaţie divină perfectă, îşi poate adapta imunitatea în funcţie de mediul în care trăieşte.

Fireşte că altceva este când se introduce în trup o otravă, fie ea şi din compoziţia unui vaccin. Insă viaţa şi moartea nu stă în mâinile noastre. Noi avem şi firele de păr înnumărate, darămite zilele. Ingerul morţii nu coseşte alandala în univers.

Există însă morţi bune şi morţi rele. Cele rele sunt îngăduite de Dumnezeu cu scop pedagogic, adică să învăţăm ceva din ele. Prin ele Dumnezeu ne dă o lecţie de viaţă.

Şi cred că lecţie mai clară decât au primit românii săptămâna ce s-a încheiat n-a mai fost de mult.

Luni era zarvă mare. Tot poporul agitat. Toţi alergau să se vaccineze ca să nu moară ca Toni Tecuceanu. Telefoane la medici, goană la spitale. Am lăsat un pliant anti-vaccin la secretariat să le mai potolesc elanul. Joi erau deja trei morţi vaccinaţi. Poporul consternat. Statul era cât pe ce să-i omoare. Toţi bănuiesc că de dragul lor!

In concluzie, săptămâna 11- 17 ianuarie 2010, a făcut mai mult decât toate campaniile pro-vaccinare din România şi a lovit mai puternic decât toate protestele anti-vaccinare organizate vreodată. Realitatea a bătut ficţiunea. Săptămâna asta tot poporul a primit vaccinul anti-prostie. Dacă o astfel de săptămână ar fi subiectul unui film artistic toţi ar zice că a fost o fantezie. Toni Tecuceanu a jucat cel mai fabulos rol din viaţa sa. Ne-a învăţat ce înseamnă otrava propagandei cultivate pe frica de boală şi moarte. A cârcotit pentru ultima oară împotriva abuzurilor unor oficiali care încep să se creadă stăpâni pe vieţile noastre. Şi-a jucat atât de bine rolul încât, la sfârşitul scenei, nu s-a mai ridicat.

Mă rog la Dumnezeu să îi aşeze sufletul în rai!

(1) www.rotheo.wordpress.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *