CE NE-A ADUS REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989

Cred ca cel mai mare dar este accesul la Filocalie şi prin aceasta înţeleg nu doar volumele de scrieri ascetice şi mistice, ci accesul la o întreagă cultură creştin-ortodoxă, din care în anii comunismului vedeam părticele.
Când au fost reeditate după 1990 primele volume ale Filocaliei eram încă studentă. Ţin minte că serveam masa la cantina studenţească atunci când a venit la mine Costică Bara, un coleg de grupă cu primele volume ale Filocaliei. Era aşa de transfigurat şi entuziasmat de parcă descoperise America. Îmi zice copleşit: ,,Mă, tu ştii ce cărţi sunt astea!,,. Şi, printre blide, începe să mi le prezinte. Din păcate, eu nu am fost la înălţimea momentului. Parte că eram obişnuită cu excesele de spiritualitate ale lui Bara, unul dintre cei mai inteligenţi colegi, parte că eram o ortodoxă cam formalistă, blazată. Eram convinsă de Atotputernicia lui Dumnezeu, de ordinea pe care a pus-o în toate, dovadă că mă străduiam să ţin post, dar aveam o grămadă de lectură istorică, filosofică şi beletristică, un morman de literatură care mă împiedica să văd adevărul în toată plenitudinea lui. Şi Adevărul era Hristos, Cel care răstoarnă toată ordinea lumii. Cu alte cuvinte, dacă eram convinsă că Dumnezeu poate zidi lumea si munţii doar cu Cuvântul, Filocalia m-a învăţat cum poate omul, tot cu Cuvântul, să mişte munţii.
Am început să citesc Filocaliile d-abia după ce am terminat facultatea şi am înţeles, în sfârşit, mesajul lor. Conţineau calea de zidire interioară a omului, de la gânduri până la relaţiile cu oamenii dar mai ales cu Dumnezeu.
Asta a făcut Revoluţia din 1989 pe plan spiritual, a refăcut poteca arătată încă din 1946 de părintele Arsenie Boca şi Dimitrie Stăniloaie, care au tradus şi tipărit primele patru volume din Filocalie. Şi pe poteca îngustă se merge şi cu credinţă dar mai ales cu sfatul bun.
Mulţi vor spune că Filocalia se adresează doar monahilor. Nu-i adevărat! Hristos a lăsat o singură cale atât pentru monahi cât şi pentru mireni. Doar că unii merg mai bine, iar alţii mai împiedicat.