LECTURI FUNDAMENTALE- ,,GETICA,, LUI VASILE PÂRVAN

Apărută în 1926 la Editura Cultura Naţională din Bucureşti, cu un volum de 871 de pagini la un format A4 rotunjit, ,,Getica,, rămâne şi azi o carte de referinţă pentru arheologia românească, deşi între timp arheologiei dacice s-au mai adăugat câteva sute de situri cercetate integral, parţial sau în curs.

Pornită în principal de la la cercetările arheologice pe care Vasile Pârvan, fondatorul arheologiei moderne româneşti le-a intreprins în dava de la Piscul Crăsani –jud. Ialomiţa (la 30 de km de Slobozia), monografia înglobează plenar rezultatele cercetărilor din toate celelalte situri daco-gete cunoscute dar mai ales le încadrează în contextul istoric aşa cum era văzut în lumina izvoarelor literare. Vasile Pârvan reuşeşte să ne înfăţişeze o cultură şi civilizaţie pornind de la materiale arheologice, documentaţii de teren, planuri şi profile de lucru, critica izvoarelor, hărţi antice dar şi moderne. Şi aceasta este, în arheologie, o performanţă.

In condiţiile în care majoritatea arheologilor contemporani se limitează a fi doar buni tehnicieni de săpătură sau cel mult autori de cataloage de inventar arheologic sau de monografii strict tehniciste, Vasile Pârvan ne dovedeşte că arheologia este o vocaţie. Că nu este de ajuns să afli nişte vestigii ci mai ales este vital să le interpretezi corect şi să le aşezi la locul lor în istoria timpului din care vin. Ceramica, uneltele, armele, monedele, planul locuinţelor, al davelor, organizarea internă vin să construiască încet, de-a lungul a zeci de pagini o întreagă cultură care, fixată în contextul timpului, devine o civilizaţie.

Şi dacă ne gândim că aceasta este doar una dintre multele lucrări scrise de Vasile Pârvan, trecut la Domnul în plină maturitate creatoare, ne dăm seama că vorbim despre unul dintre cei mai mari arheologi români, aproape de neegalat. Şi, cred că, singurul care îşi începea cursurile cu studenţii de la Universitatea Bucureşti cu ,,Tatăl nostru,,, un ortodox activ, un om prin care necazurile au trecut fără să-l doboare.

Astăzi doar bibliografia (lista de cărţi) despre cultura şi civilizaţia geto-dacilor înnumără peste 200 de pagini. De aceea mă mir cum este posibil să mai existe indivizi care încearcă să scrie istoria dacilor pe legende şi interpretări filologice şi culmea să se prezinte drept adevăraţii cercetători ai culturii getice (vorbesc despre ,,tracomani,,, desigur!).

;,Getica,, lui Vasile Pârvan ne demonstrează şi azi că se pot scrie cărţi de valoare eternă şi că arheologia este mai mult decât istorie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *